Drept de preferință acordat de lege unui creditor asupra bunurilor debitorului, în considerarea calității creanței sale. Privilegiile sunt expres prevăzute de lege și se exercită în ordinea stabilită de aceasta.
Privilegiu
Drept de preferință recunoscut de lege unui creditor asupra bunurilor debitorului, în considerarea creanței sale.
Sinonime și forme uzuale
Formele sub care apare termenul în textecauză de preferință
Vezi și
Termeni care se citesc împreună cu acestaTermeni menționați în definiție
Cu definiția lor în dicționarDefinițiile au caracter informativ și nu înlocuiesc consultanța juridică.