Posesie

Starea de fapt care constă în exercitarea unei puteri asupra unui bun, cu intenția de a se comporta ca proprietar.

Starea de fapt constând în exercitarea unei puteri de fapt asupra unui bun (corpus) și în intenția de a se comporta față de el ca un proprietar (animus). Posesia este utilă atunci când este neîntreruptă, netulburată, publică și sub nume de proprietar.

Sinonime și forme uzuale

Formele sub care apare termenul în texte

stăpânire de fapt

Termeni care se citesc împreună cu acesta

Termeni menționați în definiție

Cu definiția lor în dicționar

Definițiile au caracter informativ și nu înlocuiesc consultanța juridică.