Situația în care, după rămânerea definitivă a unei hotărâri de condamnare la pedeapsa închisorii mai mare de un an, condamnatul săvârșește din nou o infracțiune cu intenție (art. 41 Cod penal).
Recidivă
Săvârșirea unei noi infracțiuni după o condamnare definitivă la închisoare mai mare de un an.
Sinonime și forme uzuale
Formele sub care apare termenul în texterecidivă postcondamnatorie
Vezi și
Termeni care se citesc împreună cu acestaTermeni menționați în definiție
Cu definiția lor în dicționarDefinițiile au caracter informativ și nu înlocuiesc consultanța juridică.