Locațiune

Contractul prin care o parte asigură celeilalte folosința unui bun, pentru o perioadă, în schimbul unei chirii.

Contractul prin care o parte, numită locator, se obligă să asigure celeilalte părți, numită locatar, folosința unui bun pentru o anumită perioadă, în schimbul unui preț numit chirie (art. 1777 Cod civil).

Sinonime și forme uzuale

Formele sub care apare termenul în texte

chirie închiriere

Termeni care se citesc împreună cu acesta

Termeni menționați în definiție

Cu definiția lor în dicționar

Definițiile au caracter informativ și nu înlocuiesc consultanța juridică.