Faptul juridic prin care o persoană se îmbogățește, fără justă cauză, în detrimentul alteia, care se sărăcește. Cel îmbogățit este obligat la restituire, în limitele pierderii suferite de cel sărăcit.
Îmbogățire fără justă cauză
Faptul juridic prin care o persoană se îmbogățește în detrimentul altuia, fără temei juridic.
Sinonime și forme uzuale
Formele sub care apare termenul în texteîmbogățire injustă
Vezi și
Termeni care se citesc împreună cu acestaTermeni menționați în definiție
Cu definiția lor în dicționarDefinițiile au caracter informativ și nu înlocuiesc consultanța juridică.